Efectele juridice ale semnaturii electronice nu pot fi refuzate? Ce prevede Art. 25 din Regulamentul eIDAS
17 Februarie 2026, de Petrica Muresan

Efectele juridice ale semnaturii electronice nu pot fi refuzate doar pe motiv ca semnatura este in format electronic. Acesta este principiul nediscriminarii consacrat de Art. 25 din Regulamentul eIDAS 910/2014, actul normativ european care reglementeaza cadrul juridic al semnaturii electronice in toate statele membre ale Uniunii Europene. In Romania, platforma SSM.ro aplica acest principiu in practica, permitand semnarea electronica a documentelor din domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor cu semnatura electronica avansata sau calificata, in deplina concordanta cu prevederile legale.
In cele ce urmeaza, vom analiza cele trei alineate ale Art. 25 eIDAS, modul in care Romania a transpus aceste prevederi prin Legea 214/2024, limitele si exceptiile existente, precum si implicatiile concrete pentru documentele SSM/PSI semnate electronic.
1. Art. 25 alin. (1): Principiul nediscriminarii
Potrivit Art. 25 alin. (1) din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, "Semnaturii electronice nu i se refuza efectele juridice si admisibilitatea ca proba in proceduri judiciare doar pe motiv ca aceasta se prezinta in format electronic sau ca nu indeplineste cerintele semnaturii electronice calificate."
Cu alte cuvinte: nicio instanta, nicio institutie publica si niciun angajator nu poate respinge un document semnat electronic invocand exclusiv faptul ca semnatura nu a fost aplicata cu pixul pe hartie. Efectele juridice ale semnaturii electronice exista indiferent de tipul semnaturii (simpla, avansata sau calificata), iar diferenta intre cele trei tipuri priveste greutatea probatorie, nu existenta efectelor juridice in sine.
Trebuie avut in vedere ca acest principiu are o logica clara: legiuitorul european a dorit sa elimine orice discriminare bazata exclusiv pe formatul semnaturii. Un document semnat electronic nu poate fi automat considerat inferior unuia semnat olograf. Daca o parte contesta validitatea semnaturii electronice, sarcina probei revine celui care formuleaza contestatia, nu celui care a semnat electronic.
Este bine de stiut: Art. 25 alin. (1) nu inseamna ca toate semnaturile electronice au aceeasi valoare juridica. Principiul nediscriminarii garanteaza ca semnatura electronica nu va fi respinsa automat, dar nu stabileste echivalenta cu semnatura olografa. Pentru aceasta echivalenta sunt necesare conditii suplimentare, prevazute in alineatele (2) si (3).
2. Art. 25 alin. (2): Semnatura calificata si echivalenta cu semnatura olografa
Art. 25 alin. (2) din Regulamentul eIDAS stabileste ca "Semnatura electronica calificata are efectul juridic echivalent al semnaturii olografe."
Aceasta inseamna ca doar semnatura electronica calificata beneficiaza de prezumtia legala de echivalenta automata cu semnatura de mana. Nu este necesara nicio analiza suplimentara, nicio acceptare din partea destinatarului, nicio clauza contractuala. Semnatura calificata este, prin puterea legii, egala cu semnatura olografa.
In ceea ce ne priveste, apreciem ca aceasta distinctie este esentiala pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor. Documentele subsecvente contractului individual de munca (fise de instruire, fise de identificare a factorilor de risc profesional, fise de aptitudine, procese verbale) beneficiaza de cea mai solida protectie juridica atunci cand sunt semnate cu semnatura electronica calificata.
Platforma SSM.ro ofera atat semnatura electronica avansata, cat si calificata, prin integrarea cu prestatori calificati de servicii de incredere: certSIGN, Namirial si Transped pentru mediul privat, respectiv STS (Serviciul de Telecomunicatii Speciale) pentru institutiile publice.
3. Art. 25 alin. (3): Recunoasterea transfrontaliera
Art. 25 alin. (3) completeaza cadrul prin regula recunoasterii transfrontaliere: "O semnatura electronica calificata bazata pe un certificat calificat eliberat intr-un stat membru este recunoscuta ca semnatura electronica calificata in toate celelalte state membre."
Cu alte cuvinte: un document semnat cu semnatura electronica calificata emisa in Romania (de exemplu, prin certSIGN) este recunoscut ca atare si in Germania, Franta, Italia sau orice alt stat membru UE, fara nicio procedura suplimentara de recunoastere.
Acest aspect este deosebit de relevant pentru companiile multinationale care utilizeaza platforma SSM.ro pentru gestionarea documentelor SSM/PSI ale angajatilor din Romania. Fisele de instruire semnate electronic in Romania prin intermediul platformei au valoare juridica deplina in orice stat membru al Uniunii Europene.
4. Receptia in dreptul roman: Legea 214/2024
Regulamentul eIDAS are aplicabilitate directa in toate statele membre. Cu toate acestea, Romania a adoptat Legea 214/2024 pentru a transpune si detalia modul de utilizare a semnaturii electronice in dreptul intern, stabilind conditii diferentiate de echivalenta cu semnatura olografa, in functie de tipul semnaturii.
4.1. Semnatura electronica calificata: echivalenta automata
In conformitate cu Art. 6 din Legea 214/2024, semnatura electronica calificata are automat valoare de semnatura olografa. Aceasta prevedere transpune fidel Art. 25 alin. (2) din Regulamentul eIDAS, fara conditii suplimentare.
4.2. Semnatura electronica avansata: echivalenta conditionata
Legea 214/2024 introduce o nuanta importanta fata de textul eIDAS. Semnatura electronica avansata are valoare de semnatura olografa in trei situatii:
a) Cand certificatul digital este emis de o autoritate publica din Romania sau de un prestator calificat de servicii de incredere (QTSP);
b) Cand semnatura este recunoscuta de catre partea adversa, in cadrul unei proceduri judiciare sau extrajudiciare;
c) Cand exista un acord expres intre parti cu privire la utilizarea semnaturii avansate.
Apreciem ca aceasta diferentiere este deosebit de relevanta pentru domeniul relatiilor de munca. In cadrul platformei SSM.ro, semnatura electronica avansata este emisa prin prestatori calificati de servicii de incredere (certSIGN, Namirial, Transped), ceea ce face ca aceasta sa indeplineasca automat conditia de la punctul (a) mai sus mentionata.
4.3. Semnatura electronica simpla: utilizare restrictionata
Legea 214/2024 recunoaste si semnaturii electronice simple o anumita valoare juridica, dar in conditii foarte limitate:
a) Pentru acte juridice patrimoniale a caror valoare este mai mica de jumatate din salariul minim brut pe economie;
b) Cand este recunoscuta de catre adversar;
c) Intre profesionisti, cu acord expres prealabil.
Trebuie avut in vedere ca, pentru documentele din domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor, semnatura electronica simpla nu este suficienta. Legea 208/2021 a deschis calea digitalizarii documentelor in domeniul relatiilor de munca, inclusiv in cel al prevenirii si stingerii incendiilor, ca activitate subsecventa incheierii contractului individual de munca, iar Legea 214/2024 impune utilizarea semnaturii avansate sau calificate pentru documentele subsecvente contractului individual de munca.
5. Efectele juridice ale semnaturii electronice: limite si exceptii
Dincolo de aspectele mai sus invocate, trebuie mentionat ca principiul nediscriminarii din Art. 25 eIDAS nu este absolut. Exista categorii de acte juridice pentru care legislatia europeana si cea nationala pastreaza cerinte speciale.
5.1. Exceptii prevazute de Directiva E-Commerce (2000/31/CE)
Directiva 2000/31/CE privind comertul electronic, la Art. 9 alin. (2), exclude urmatoarele categorii de acte de la regimul general al semnaturii electronice:
- Contractele care creeaza sau transfera drepturi imobiliare, cu exceptia drepturilor de inchiriere;
- Contractele care necesita prin lege implicarea instantelor, a autoritatilor publice sau a profesiilor care exercita o functie publica;
- Contractele de garantie si garantii accesorii furnizate de persoane fizice care actioneaza in afara activitatii lor profesionale.
Cu alte cuvinte: nu orice act juridic poate fi incheiat sau semnat exclusiv in format electronic. Aceste exceptii sunt insa limitative si nu afecteaza documentele din domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor. Fisele de instruire, fisele de identificare a factorilor de risc profesional, fisele de aptitudine, procesele verbale de instruire si celelalte documente subsecvente contractului individual de munca nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile exceptate.
5.2. Obligatia institutiilor publice de a accepta documente semnate electronic
Un aspect deosebit de important este prevazut de Art. 25 alin. (1) din Legea 214/2024: institutiile publice sunt obligate sa accepte documentele semnate electronic. Refuzul de a accepta un document semnat cu semnatura electronica avansata sau calificata constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 50.000 de lei, conform Art. 32 din aceeasi lege.
Aceasta prevedere este relevanta in mod direct pentru inspectiile ITM si ISU. In cazul unui control, inspectorii nu pot refuza fisele de instruire SSM/PSI semnate electronic pe motiv ca nu sunt in format fizic. Platforma SSM.ro asigura exportul dovezilor de semnare in format PDF, cu integrarea completa a metadatelor de semnatura: cine a semnat, cand a semnat, de pe ce dispozitiv si daca in continutul documentului semnat electronic s-a intervenit dupa aplicarea semnaturilor.
6. Implicatii practice pentru SSM/PSI
In acest context, apreciem ca este util sa sintetizam efectele juridice ale fiecarui tip de semnatura electronica in raport cu documentele SSM/PSI:
In ceea ce priveste platforma SSM.ro, toate documentele sunt semnate cu semnatura electronica avansata sau calificata, prin prestatori calificati de servicii de incredere. Peste 300.000 de lucratori din cadrul a peste 3.000 de organizatii utilizeaza platforma in prezent pentru gestionarea documentelor subsecvente contractului individual de munca, in deplina concordanta cu prevederile Regulamentului eIDAS si ale Legii 214/2024.
Art. 25 din Regulamentul eIDAS consacra un principiu fundamental: nicio semnatura electronica nu poate fi refuzata doar pe motiv ca este in format electronic. In practica, insa, diferenta consta in greutatea probatorie. De aceea, pentru documentele SSM/PSI, recomandarea platformei SSM.ro este utilizarea semnaturii electronice avansate sau calificate, care asigura nu doar admisibilitatea ca proba, ci si echivalenta cu semnatura olografa.
7. De ce conteaza distinctia intre admisibilitate si echivalenta
Un aspect care genereaza frecvent confuzie este diferenta intre admisibilitatea ca proba si echivalenta cu semnatura olografa.
Art. 25 alin. (1) eIDAS garanteaza admisibilitatea: orice semnatura electronica, indiferent de tip, poate fi prezentata ca proba intr-o procedura judiciara. Instanta nu o poate respinge automat.
Art. 25 alin. (2) eIDAS garanteaza echivalenta: doar semnatura calificata este automat egala cu semnatura olografa.
Intre aceste doua concepte exista un spatiu larg. O semnatura simpla este admisibila ca proba, dar valoarea sa probatorie va fi evaluata de instanta de la caz la caz. O semnatura calificata, in schimb, beneficiaza de prezumtia legala de autenticitate, iar sarcina probei se inverseaza: cel care contesta semnatura trebuie sa demonstreze neautenticitatea.
Legea 214/2024 aduce o contributie importanta prin pozitionarea semnaturii avansate intr-o zona intermediara, cu conditii clare de echivalenta. Aceasta abordare este specifica dreptului roman si nu se regaseste in mod identic in toate statele membre UE.
Concluzie
Principiul nediscriminarii consacrat de Art. 25 din Regulamentul eIDAS 910/2014 reprezinta fundamentul juridic al utilizarii semnaturii electronice in Uniunea Europeana. Efectele juridice ale semnaturii electronice nu pot fi refuzate doar pe motiv de format, iar semnatura calificata beneficiaza de echivalenta automata cu semnatura olografa.
In Romania, Legea 214/2024 transpune aceste prevederi si introduce un regim diferentiat pentru semnatura avansata si simpla, cu conditii specifice de echivalenta. In mod esential, refuzul institutiilor publice de a accepta documente semnate electronic se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 la 50.000 de lei.
Pentru domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor, Recomandarea SSM.ro este ca toate documentele subsecvente contractului individual de munca sa fie semnate cu semnatura electronica avansata sau calificata, prin prestatori calificati de servicii de incredere. Platforma SSM.ro asigura acest lucru prin integrarea cu certSIGN, Namirial, Transped si STS, oferind nu doar conformitate legislativa, ci si trasabilitate completa: cine a semnat, cand a semnat, de pe ce dispozitiv si daca in continutul documentului semnat electronic s-a intervenit dupa aplicarea semnaturilor.
FAQ
Ce inseamna principiul nediscriminarii semnaturii electronice din Art. 25 eIDAS?
Principiul nediscriminarii prevazut de Art. 25 alin. (1) din Regulamentul eIDAS 910/2014 stabileste ca nicio semnatura electronica nu poate fi refuzata ca proba intr-o procedura judiciara doar pe motiv ca se prezinta in format electronic. Acest principiu se aplica tuturor tipurilor de semnatura, insa nu stabileste automat echivalenta cu semnatura olografa. Platforma SSM.ro utilizeaza semnatura avansata si calificata pentru a asigura atat admisibilitatea, cat si echivalenta juridica.
Care este diferenta intre admisibilitatea ca proba si echivalenta cu semnatura olografa?
Admisibilitatea ca proba inseamna ca instanta nu poate respinge automat un document semnat electronic. Echivalenta cu semnatura olografa inseamna ca semnatura are aceeasi valoare juridica ca semnatura de mana, fara analiza suplimentara. Conform Art. 25 alin. (2) eIDAS, doar semnatura calificata beneficiaza de echivalenta automata. Legea 214/2024 extinde echivalenta si la semnatura avansata, in conditii specifice.
Ce amenzi risca institutiile publice care refuza documente semnate electronic?
Conform Art. 32 din Legea 214/2024, refuzul institutiilor publice de a accepta documente semnate cu semnatura electronica avansata sau calificata constituie contraventie. Amenda este cuprinsa intre 5.000 si 50.000 de lei. Art. 25 alin. (1) din Legea 214/2024 obliga explicit institutiile publice sa accepte documentele in format electronic semnate in conformitate cu prevederile legale.
Ce tip de semnatura electronica este recomandata pentru documentele SSM/PSI?
Pentru documentele din domeniul securitatii si sanatatii in munca si prevenirii si stingerii incendiilor, SSM.ro recomanda utilizarea semnaturii electronice avansate sau calificate. Semnatura simpla nu ofera garantiile juridice necesare documentelor subsecvente contractului individual de munca. Platforma SSM.ro integreaza prestatori calificati de servicii de incredere (certSIGN, Namirial, Transped, STS) si gestioneaza peste 300.000 de lucratori din cadrul a peste 3.000 de organizatii.
O semnatura electronica emisa in Romania este recunoscuta in alte state UE?
Da. Conform Art. 25 alin. (3) din Regulamentul eIDAS 910/2014, o semnatura electronica calificata bazata pe un certificat calificat emis intr-un stat membru este recunoscuta ca semnatura calificata in toate celelalte state membre. Acest lucru este relevant pentru companiile multinationale care utilizeaza platforma SSM.ro pentru gestionarea documentelor SSM/PSI ale angajatilor din Romania.
SSM.ro - alege informat!