Accidentul usor si incapacitatea de munca: legea vorbeste despre durata, nu despre certificat medical

Potrivit art. 5 lit. q) din Legea 319/2006, prin accident ușor se înțelege evenimentul care are drept consecință leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile.

Textul stabilește o limită maximă a duratei incapacității de muncă. Nu stabilește nicio limită minimă. Această observație, aparent tehnică, produce consecințe practice importante într-o situație cu care angajatorii se confruntă frecvent: lucrătorul se rănește, este dus la unitatea medicală, primește îngrijiri timp de două sau trei ore și revine la program, fără niciun certificat de concediu medical. În cele ce urmează analizăm ce înseamnă, juridic, acest interval.

1. Cele două condiții cumulative ale accidentului ușor

Din textul art. 5 lit. q) rezultă două condiții care trebuie îndeplinite împreună:

1. existența unor leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale
2. existența unei incapacități de muncă cu durata mai mică de 3 zile

Prin comparație, art. 5 lit. g) definește accidentul de muncă drept vătămarea violentă a organismului, precum și intoxicația acută profesională, produse în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Analiza coroborată a celor două texte arată că legiuitorul a folosit durata incapacității drept criteriu de delimitare între două categorii de evenimente: cel puțin 3 zile calendaristice pentru accidentul de muncă, mai puțin de 3 zile pentru accidentul ușor.

Trebuie avut în vedere că, dacă legiuitorul ar fi intenționat ca accidentul ușor să existe numai în cazul unei incapacități de minimum o zi calendaristică, ar fi prevăzut expres această condiție. O asemenea limitare nu există în text.

Potrivit principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate introduce condiții suplimentare. Cu alte cuvinte, sintagma "mai mică de 3 zile" include orice perioadă determinabilă de incapacitate, indiferent dacă este exprimată în zile, în ore sau în fracțiuni de oră.

2. Timpul de muncă se măsoară în ore, nu doar în zile

Interpretarea de mai sus rezultă și din coroborarea Legii 319/2006 cu dispozițiile Codului muncii.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul muncii, timpul de muncă reprezintă orice perioadă în care salariatul prestează munca, se află la dispoziția angajatorului și își îndeplinește sarcinile și atribuțiile. Potrivit art. 112 alin. (1), pentru salariații angajați cu normă întreagă, durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână.

Rezultă că raportul juridic de muncă este organizat în unități de timp măsurabile, respectiv ore. Salariatul nu pune la dispoziția angajatorului o "zi" în sens abstract, ci o perioadă determinată în care are obligația de a presta activitatea convenită.

În perioada în care lucrătorul este transportat la unitatea medicală, este examinat, investigat, pansat, suturat sau primește alte îngrijiri necesare ca urmare a accidentului, acesta:

• nu poate presta activitatea pentru care a fost angajat
• nu își poate îndeplini atribuțiile de serviciu
• nu se află la dispoziția angajatorului pentru executarea muncii

În mod evident, există o imposibilitate temporară de executare a sarcinii de muncă, determinată exclusiv de consecințele accidentului.

3. Incapacitatea de muncă și certificatul care o constată sunt lucruri diferite

Acesta este, în viziunea noastră, punctul în care se produce cea mai frecventă eroare de raționament.

Legislația privind concediile medicale, respectiv OUG 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, reglementează dreptul persoanei asigurate la concediu și indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă. Certificatul de concediu medical este documentul prin care medicul constată și certifică această stare.

Prin natura sa juridică, certificatul este un act constatator, nu un act constitutiv. Cu alte cuvinte:

• incapacitatea de muncă este determinată de leziune, boală sau accident
• certificatul medical confirmă existența și durata acestei incapacități

Certificatul nu creează incapacitatea, ci o atestă. A considera că incapacitatea temporară de muncă există numai din momentul emiterii unui certificat ar însemna transformarea unui act de constatare într-un act generator al stării medicale, ceea ce contrazice natura sa juridică.

Prin urmare, lipsa unui certificat de concediu medical pentru o perioadă scurtă nu conduce automat la concluzia că lucrătorul era apt de muncă în intervalul respectiv.

4. Argumentul terminologic

Un argument suplimentar rezultă din chiar formularea aleasă de legiuitor. În art. 5 lit. q) se folosește expresia "incapacitate de muncă". Nu se folosesc expresii precum "concediu medical", "certificat de concediu medical" sau "incapacitate constatată prin certificat medical".

Această diferență terminologică este relevantă juridic. Dacă existența accidentului ușor ar fi fost condiționată de emiterea unui certificat, condiția ar fi fost prevăzută expres.

Ori, în materia securității și sănătății în muncă, scopul reglementării este identificarea consecințelor reale ale evenimentului și prevenirea repetării lui, nu evidența administrativă a concediilor medicale. Apreciem, în consecință, că noțiunea de incapacitate de muncă din Legea 319/2006 trebuie interpretată autonom, prin raportare la efectul concret produs asupra capacității lucrătorului de a presta activitatea.

5. Scopul preventiv al cercetării evenimentelor

Interpretarea trebuie raportată și la scopul legii. Potrivit art. 1 alin. (1), Legea 319/2006 are ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a lucrătorilor. Potrivit art. 6 alin. (1), angajatorul are obligația de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă. Potrivit art. 29, evenimentele sunt supuse cercetării, în condițiile prevăzute de lege.

Normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006 dezvoltă această procedură, iar cercetarea urmărește stabilirea împrejurărilor și a cauzelor producerii evenimentului, identificarea prevederilor legale încălcate și stabilirea măsurilor necesare pentru prevenirea unor evenimente similare. Am detaliat separat procedura de comunicare și cercetare a evenimentului.

Finalitatea este, așadar, preventivă. A interpreta că o incapacitate de câteva ore nu produce efecte juridice în materia securității și sănătății în muncă ar conduce la excluderea de la cercetare a unor evenimente care pot semnala riscuri profesionale grave.

Un lucrător care suferă o tăietură la o presă industrială și petrece două ore la unitatea medicală pentru sutură și tratament a fost, în mod obiectiv, împiedicat să muncească în acel interval. Faptul că revine ulterior la locul de muncă nu schimbă realitatea că accidentul a produs o întrerupere a executării sarcinii de muncă. Iar presa rămâne acolo, cu același risc, pentru următorul lucrător.

6. Ce înseamnă practic pentru angajator

Consecința practică este una singură și este de bun-simț organizațional: evenimentele minore nu se ignoră.

Recomandarea SSM.ro, fără ca enumerarea să fie limitativă:

1. Înregistrați intern orice eveniment cu vătămare, indiferent de durata întreruperii activității
2. Solicitați declarația scrisă a lucrătorului cu privire la data, locul, modul și împrejurările producerii
3. Analizați cauza, chiar dacă evenimentul nu atinge pragul accidentului de muncă
4. Actualizați evaluarea riscurilor dacă analiza arată un risc necontrolat
5. Păstrați dovada îngrijirilor acordate și a intervalului de întrerupere

Pentru a veni în sprijinul partenerilor noștri, precizăm că evidențele interne, declarațiile și dovezile de instruire aferente pot fi gestionate și semnate electronic în cadrul platformei SSM.ro, cu semnătură electronică avansată sau calificată. Trasabilitatea este completă: se poate stabili cine a semnat, când a semnat, de pe ce dispozitiv și dacă în conținutul documentului semnat electronic s-a intervenit după aplicarea semnăturilor.

7. Întrebări frecvente

Ce este accidentul ușor?

Potrivit art. 5 lit. q) din Legea 319/2006, este evenimentul care are drept consecință leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale și a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile.

Există o durată minimă a incapacității pentru accidentul ușor?

Textul legii nu prevede o durată minimă, ci numai una maximă, respectiv mai puțin de 3 zile. Acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate adăuga condiții.

Dacă nu am certificat medical, înseamnă că nu a existat incapacitate de muncă?

Nu neapărat. Certificatul de concediu medical este un act constatator, care atestă starea de incapacitate, nu unul care o creează. Lipsa lui pentru un interval scurt nu dovedește, prin ea însăși, că lucrătorul era apt de muncă în acel interval.

Trebuie analizat un eveniment care a scos lucrătorul din activitate două ore?

Apreciem că da. Scopul legii este preventiv, iar un eveniment minor poate semnala un risc care, necorectat, produce ulterior unul grav.

Concluzie

Prin coroborarea art. 5 lit. q) și lit. g) din Legea 319/2006 cu dispozițiile Codului muncii privind timpul de muncă exprimat în ore, cu natura juridică a certificatului de concediu medical și cu scopul preventiv al legislației, rezultă că noțiunea de incapacitate de muncă mai mică de 3 zile nu poate fi limitată la zile calendaristice întregi și nici condiționată exclusiv de existența unui certificat medical.

Perioada în care lucrătorul, ca urmare a unui eveniment produs în timpul muncii, întrerupe activitatea pentru a primi îngrijiri medicale este o perioadă în care el nu poate presta munca din cauza consecințelor accidentului. În ceea ce ne privește, aceasta este o manifestare concretă a incapacității de muncă, chiar dacă durata ei se exprimă în ore.

O interpretare contrară ar adăuga la lege o condiție pe care legiuitorul nu a prevăzut-o și ar diminua efectul util al normelor destinate prevenirii accidentelor de muncă.

SSM.ro - alege informat!