Aplicație SSM – Platformă digitală instruire SSM online

Anul 2025 a adus, la nivel național, o îmbunătățire semnificativă: 5.323 de accidentați, cu 11,4% mai puțini decât în 2024, și 96 de accidente mortale, cu 47,5% mai puține, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Am analizat integral cifrele naționale pe 2025 într-un articol separat.

Pe șantiere, însă, tabloul arată altfel. Construcțiile de clădiri se află în fruntea sectoarelor la accidente mortale, iar unele inspectorate teritoriale raportează creșteri față de anul anterior. În cele ce urmează arătăm exact ce spun datele, ce cere legislația specifică șantierelor și ce constată inspectorii cel mai des la fața locului.

1. Unde se situează construcțiile în statistica pe 2025

La acestea se adaugă lucrările de geniu civil, cu 8 accidentați mortal, reprezentând 8,3% din total. Cumulat, zona construcțiilor produce o pondere a deceselor mult peste ponderea sa în numărul total de accidente.

Cu alte cuvinte: construcțiile nu produc cele mai multe accidente, ci cele mai grave. Un accident în comerțul cu amănuntul înseamnă, statistic, zile de incapacitate. Un accident pe șantier înseamnă, mult mai des, un deces.

2. Divergența față de tendința națională

Scăderea națională nu se regăsește uniform. În raportul de activitate pe 2025 al Inspectoratului Teritorial de Muncă Constanța sunt consemnate 64 de accidente în construcții, față de 50 în anul anterior, și 5 evenimente mortale, față de 3.

Precizăm expres că acestea sunt cifrele unui singur inspectorat teritorial și nu pot fi extrapolate la nivel național. Ele arată însă un lucru important din punct de vedere metodologic: o tendință națională descendentă poate coexista cu creșteri locale semnificative, iar un angajator care își evaluează riscul propriu pe baza unei statistici naționale favorabile face o eroare de raționament.

Este bine de știut, pentru dimensionarea activității de control, că același inspectorat a efectuat în 2025 un număr de 1.558 de controale în domeniul securității și sănătății în muncă, a aplicat 363 de sancțiuni contravenționale, dintre care 292 de amenzi, în valoare totală de 1.202.500 lei.

3. Ce prevede legislația specifică șantierelor

Șantierele temporare sau mobile au un act normativ propriu, respectiv HG 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, care se aplică în completarea Legii 319/2006.

Regula centrală pentru riscul care produce cele mai multe decese, căderea de la înălțime, este exprimată fără echivoc: lucrul la înălțime se poate efectua, în principiu, numai cu echipamente corespunzătoare sau cu echipamente de protecție colectivă, cum ar fi balustrade, platforme sau plase de siguranță. Atunci când, din cauza naturii lucrărilor, aceste echipamente nu pot fi utilizate, trebuie asigurate mijloace de acces corespunzătoare și trebuie utilizate centuri de siguranță sau alte mijloace sigure de ancorare.

Ordinea este esențială și am detaliat-o separat, în articolul despre protecția colectivă: mai întâi măsura care protejează zona, apoi cea care protejează persoana. Centura nu este alternativa balustradei, ci soluția pentru situația în care balustrada nu poate fi montată.

4. Ce constată inspectorii, concret

Deficiențele consemnate în raportul de activitate citat sunt, la propriu, două:

1. Echipamente de muncă utilizate fără sisteme de protecție colectivă, fără balustrade solide
2. Neutilizarea corectă a echipamentelor individuale de protecție

Trebuie avut în vedere că cele două nu au aceeași greutate juridică. Prima privește o omisiune a angajatorului în organizarea locului de muncă. A doua privește modul de utilizare, dar rămâne, și ea, în sarcina angajatorului, care are obligația de a asigura instruirea, supravegherea și controlul aplicării măsurilor.

În ceea ce ne privește, apreciem că prima deficiență o explică, de regulă, pe a doua. Acolo unde protecția colectivă lipsește, echipamentul individual devine singura barieră, iar presiunea de a lucra rapid îl transformă, în practică, într-o formalitate.

5. Verificarea pe care o poate face orice angajator din construcții

Pe baza cerințelor legale și a deficiențelor constatate, verificarea minimă pe un șantier, fără ca aceasta să fie limitativă, cuprinde:

1. Planul propriu de securitate și sănătate, corelat cu lucrările efectiv executate
2. Măsurile de protecție colectivă montate, nu doar prevăzute pe hârtie: balustrade, platforme, plase de siguranță
3. Justificarea documentată pentru situațiile în care s-a trecut la protecția individuală
4. Instruirea lucrătorilor pentru fiecare fază de lucru, nu o instruire generică la începutul șantierului
5. Instruirea în limba înțeleasă de lucrătorii străini, obligație expresă din 2026
6. Evidența echipamentului individual de protecție acordat, cu semnătura lucrătorilor
7. Verificarea echipamentelor de muncă și a mijloacelor de acces la înălțime

Punctul cinci merită subliniat. Pe șantiere lucrează astăzi mulți cetățeni străini, iar obligația de a asigura instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă într-o limbă pe care lucrătorul o înțelege este expresă și în vigoare din aprilie 2026.

6. Problema practică a șantierului: documentele sunt în altă parte

Din experiența acumulată de echipa noastră, dificultatea specifică sectorului nu este lipsa documentelor, ci dispersia lor. Lucrătorii se mută între puncte de lucru aflate în județe diferite, instruirile se fac pe teren, fișele circulă prin mașini și birouri, iar la un control se cere dovada pentru un anumit lucrător, la o anumită dată, imediat.

Pentru a veni în sprijinul partenerilor noștri, precizăm că instruirile pot fi transmise, efectuate și semnate electronic direct de pe teren, prin platforma SSM.ro, cu semnătură electronică avansată sau calificată, iar dovada rămâne regăsibilă instantaneu, indiferent de punctul de lucru. Trasabilitatea este completă: se poate stabili cine a semnat, când a semnat, de pe ce dispozitiv și dacă în conținutul documentului semnat electronic s-a intervenit după aplicarea semnăturilor.

7. Întrebări frecvente

Au crescut accidentele mortale în construcții?

La nivel național, numărul total al accidentelor mortale a scăzut cu 47,5% în 2025 față de 2024. Construcțiile de clădiri rămân însă pe primul loc la accidente mortale, cu 9 cazuri, iar unele inspectorate teritoriale au raportat creșteri locale față de anul anterior.

Ce act normativ se aplică pe șantiere?

HG 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, în completarea Legii 319/2006.

Sunt obligatorii plasele de siguranță?

Lucrul la înălțime se efectuează, în principiu, cu echipamente corespunzătoare sau cu echipamente de protecție colectivă, cum ar fi balustrade, platforme sau plase de siguranță. Doar când natura lucrărilor nu permite utilizarea lor se trece la centuri de siguranță și la alte mijloace sigure de ancorare.

Ce se verifică în campania ITM pe construcții din 2026?

Campania sectorială pentru transport rutier și construcții acoperă toate cele patru trimestre ale anului, iar verificările vizează organizarea șantierului, lucrul la înălțime și echipamentele de muncă.

Concluzie

Construcțiile rămân sectorul în care un accident are cea mai mare probabilitate să fie fatal, indiferent de tendința națională. Cifrele naționale bune din 2025 nu spun nimic despre riscul de pe un șantier anume, iar creșterile locale raportate de unele inspectorate arată exact acest lucru.

Recomandarea SSM.ro este ca protecția colectivă să fie tratată ca prima măsură, nu ca opțiune bugetară, iar instruirile să fie documentate în timp real, de pe teren. În mod evident, pe un șantier nu ai timp să cauți o fișă de instruire prin trei județe, nici la control, nici după un eveniment.

SSM.ro - alege informat!