Primele 24 de ore după un accident de muncă: comunicarea și cercetarea evenimentului

Ești angajator, conducător al unui serviciu extern de prevenire și protecție sau lucrător desemnat și tocmai ai primit telefonul pe care nimeni nu vrea să îl primească. Ce faci în următoarele minute, în următoarele ore și în următoarele zile determină nu doar situația juridică a companiei, ci și calitatea probelor cu care se va face cercetarea evenimentului.

În cele ce urmează parcurgem procedura cronologic, de la primul minut până la înregistrarea accidentului, cu obligațiile exacte ale angajatorului la fiecare etapă. Precizăm de la început că această procedură nu este opțională și nu depinde de gravitatea aparentă a evenimentului.

1. Primele minute: intervenția și conservarea locului

Prima obligație este acordarea primului ajutor și eliminarea pericolului imediat pentru ceilalți lucrători. Organizarea concretă a acestei intervenții, dotarea și personalul instruit fac obiectul unei discuții separate, pe care am detaliat-o în articolul despre primul ajutor la locul de muncă.

A doua obligație, ignorată frecvent sub presiunea momentului, este conservarea stării de fapt. Potrivit Legii 319/2006, angajatorul are obligația de a nu modifica starea de fapt rezultată din producerea unui accident mortal sau colectiv, cu excepția cazurilor în care menținerea acestei stări ar genera alte accidente ori ar pune în pericol viața accidentaților sau a altor persoane.

Cu alte cuvinte: utilajul nu se repară, zona nu se curăță, piesele nu se strâng și fotografiile nu se șterg. Orice intervenție asupra locului, în afara celor strict necesare pentru salvarea vieții, se face doar cu acordul organelor care efectuează cercetarea.

Trebuie avut în vedere că modificarea stării de fapt nu este doar o abatere procedurală. Ea afectează întreaga cercetare a evenimentului și transformă, în practică, o situație explicabilă într-una suspectă.

2. Prima oră: comunicarea

Comunicarea are două trepte, prevăzute la art. 26 și 27 din Legea 319/2006.

Treapta întâi, în interiorul organizației. Orice eveniment se comunică de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de către orice altă persoană care ia cunoștință despre producerea lui.

Treapta a doua, către autorități. Angajatorul comunică de îndată evenimentul inspectoratului / inspectoratelor teritoriale de muncă și, după caz, celorlalte autorități competente.

Comunicarea se face pe un model oficial și trebuie să cuprindă, fără ca acestea să fie limitative: datele de identificare ale angajatorului, locul producerii evenimentului, identitatea și datele victimei, data, ora și împrejurările în care s-a produs evenimentul, precum și unitatea sanitară la care a fost internat accidentatul.

Este bine de știut că sintagma "de îndată" nu are echivalent în ore dar, prevederile art.2 pct.16 din HG 1425/2006, stabilește obligativitatea comunicării evenimentului în cel mult 24 de ore de la producerea acestuia. Orice întârziere trebuie să poată fi justificată prin acțiunile de salvare desfășurate sau alte motive obiective care duc la întârzierea comunicării.

3. Primele 24 de ore: cine va face cercetarea

Cine cercetează depinde strict de urmările evenimentului, iar această distincție determină tot ce urmează.

Această repartizare rezultă din art. 29 din Legea 319/2006 și din normele metodologice aprobate prin HG 1425/2006.

În mod evident, în cazurile în care cercetarea revine inspectoratului teritorial de muncă, rolul angajatorului nu dispare. El pune la dispoziție documentele, asigură accesul, desemnează persoanele care dau relații și suportă consecințele oricărei lipse din dosarul propriu.

4. Ce documente sunt cerute imediat

Din experiența acumulată de echipa noastră în relația cu inspectoratele teritoriale de muncă, primele documente solicitate sunt, aproape invariabil, aceleași:

1. Fișa de instruire individuală a lucrătorului accidentat, cu instruirea introductiv-generală, cea la locul de muncă și cea periodică
2. Evaluarea riscurilor pentru postul respectiv
3. Planul de prevenire și protecție și dovada aplicării măsurilor din el
4. Fișa de aptitudine eliberată în urma examenului medical
5. Instrucțiunile proprii pentru echipamentul de muncă implicat și dovada că lucrătorul le-a primit
6. Evidența acordării echipamentului individual de protecție
7. Contractul individual de muncă și fișa postului

Trebuie avut în vedere un aspect practic esențial: aceste documente se solicită de îndată ce inspectorul de muncă desemnat să efectueze cercetarea ajunge la locul producerii evenimentului, nu a doua zi. În acest sens, inspectorul de muncă va întocmi un proces verbal de predare / primire a documentelor solicitate și necesare pentru efectuarea cercetării, în legătură cu documentele care nu pot fi prezentate la momentul socilitării putând exista prezumția că acestea nu au fost întocmite. Un angajator care le are semnate, datate și regăsibile într-un singur loc parcurge cercetarea evenimentului ca pe o procedură. Un angajator care le caută prin bibliorafturi din puncte de lucru aflate în județe diferite intră, din prima zi, în defensivă.

5. Termenele de finalizare a cercetării

Potrivit normelor metodologice aprobate prin HG 1425/2006, termenele sunt următoarele:

Ambele termene pot fi prelungite, la cerere scrisă și motivată, în situațiile care impun prelevarea de probe, efectuarea de expertize, determinări de noxe sau obținerea unor documente medico-legale.

Cu alte cuvinte: cercetarea evenimentului nu este un proces deschis la nesfârșit. Termenul curge de la data producerii, nu de la data la care angajatorul a decis să se ocupe de dosar.

6. Dosarul de cercetare și înregistrarea accidentului

Cercetarea se finalizează cu un dosar al cărui conținut este stabilit la art. 122 din HG 1425/2006. Dosarul cuprinde, între altele, procesul-verbal de cercetare, comunicarea evenimentului, declarațiile accidentatului și ale martorilor, copii ale documentelor de instruire și medicale, schițe și fotografii ale locului, precum și actele care atestă starea tehnică a echipamentelor de muncă implicate.

Pentru accidentele de muncă se completează FIAM, formularul pentru înregistrarea accidentului de muncă. Potrivit informațiilor publicate de Inspecția Muncii, formularul se întocmește în 4 exemplare și se transmite în termen de 3 zile lucrătoare, iar avizarea dosarului de către inspectoratul teritorial de muncă se realizează în cel mult 7 zile lucrătoare, potrivit art.125(2) din HG 1425/2006. Exemplarele se distribuie victimei, inspectoratului teritorial de muncă și asigurătorului.

Apreciem că partea cea mai subestimată a acestei etape este calitatea declarațiilor și a documentelor anexate. Un dosar cu declarații contradictorii, cu fișe de instruire completate identic pentru zeci de lucrători sau cu date care nu se potrivesc între documente ridică, singur, semne de întrebare pe care nimeni nu le-a intenționat.

7. Ce se întâmplă după înregistrare

Accidentul înregistrat intră în statistica națională, cea din care rezultă cifrele pe care le-am analizat separat în articolul despre statistica accidentelor de muncă pe 2025. Dincolo de raportare, angajatorul rămâne cu trei obligații de fond:

• revizuirea evaluării riscurilor pentru postul și activitatea în cauză
• actualizarea planului de prevenire și protecție cu măsurile rezultate din cercetare
• instruirea suplimentară a lucrătorilor cu privire la cauzele evenimentului și la măsurile stabilite

În ceea ce ne privește, aceasta este partea care face diferența între o companie care a trecut printr-un accident și una care a învățat ceva din el. Un proces-verbal care se încheie fără nicio modificare în evaluarea riscurilor spune, implicit, că nimic nu a fost de învățat.

Pentru a veni în sprijinul partenerilor noștri, precizăm că fișele de instruire, instrucțiunile proprii, dovezile de luare la cunoștință și evidențele aferente pot fi generate, transmise, semnate electronic și regăsite instantaneu în cadrul platformei SSM.ro, cu semnătură electronică avansată sau calificată. Trasabilitatea este completă: se poate stabili cine a semnat, când a semnat, de pe ce dispozitiv și dacă în conținutul documentului semnat electronic s-a intervenit după aplicarea semnăturilor. Într-o cercetare a evenimentului, această trasabilitate este exact ceea ce transformă o afirmație în probă.

8. Întrebări frecvente

În cât timp trebuie comunicat un accident de muncă?

De îndată, dar nu mai târziu de 24 de ore de la momentul producerii evenimentului. Conducătorul locului de muncă sau orice persoană care ia cunoștință despre eveniment îl comunică imediat angajatorului, iar angajatorul comunică de îndată inspectoratului teritorial de muncă, potrivit art. 26 și 27 din Legea 319/2006 și cu respectarea prevederilor art.2 pct.16 din HG 1425/2006.

Cine face cercetarea evenimentului?

Angajatorul, pentru evenimentele care produc incapacitate temporară de muncă. Inspectoratul teritorial de muncă, pentru cele soldate cu invaliditate, deces, accident colectiv sau incident periculos.

În cât timp se finalizează cercetarea?

În 10 zile lucrătoare pentru evenimentele cu incapacitate temporară de muncă și în 15 zile lucrătoare pentru deces, invaliditate, accident colectiv, dispariția unei persoane sau incident periculos. Termenele pot fi prelungite motivat, pentru expertize sau documente medico-legale.

Se poate curăța locul accidentului înainte de sosirea inspectorilor?

Nu, în cazul accidentelor mortale sau colective. Starea de fapt se conservă, cu excepția intervențiilor strict necesare pentru salvarea vieții sau pentru prevenirea altor accidente, iar orice modificare se face cu acordul organelor care efectuează cercetarea.

Concluzie

Un accident de muncă declanșează o procedură cu termene fixe, actori definiți prin lege și documente care se cer în primele zile. Angajatorul controlează efectiv trei lucruri: viteza intervenției și a comunicării, conservarea locului și calitatea dosarului propriu de documente.

Recomandarea SSM.ro este ca aceste trei elemente să fie pregătite înainte, nu în ziua evenimentului. O procedură internă scrisă, o listă a documentelor care se solicită și o arhivă digitală în care fișele de instruire se regăsesc în câteva secunde reduc cercetarea evenimentului de la o criză organizațională la o formalitate administrativă neplăcută, dar gestionabilă.

SSM.ro - alege informat!